La iarba verde – o gaina dornica

Gata si gratarul de weekend, facut undeva intre Valcele si Sf. Gheorghe , impreuna cu alti 4 prieteni. Zona e superba, si v-o recomand cu caldura, iar in Valcele gasiti si un izvor de apa minerala cu un continut bogat de fier, chiar langa sosea, in centrul localitatii.
Din pacate, niste vecini de gratar, cu un Logan albastru care avea numere de Buc (un buc, doua buci, doua buci = un cur, si de-aici pana la rahati nu mai e mult …) ne-a “incantat” jumatate de zi cu melodii precum cele de mai jos, care cred ca a rupt toate topurile (au uitat-o pe REPEAT). Bine ca n-ati ascultat manele, dar bey, ma duc in mijlocul naturii sa ma relaxez, sa scap de zgomotul orasului si al masinilor de gaurit pe care le-am ascultat (si) ieri, dis-de-dimineata.

`r-ati-ai drecu` de nenorociti, eu nu va zgarii niciodata urechile cu Beethoven, Chopin sau Ceaikovski !!!

Puiu Codreanu – Tanara e soacra mea & O gaina dornica …

Femei de cariera

Primita pe mail, lunga dar savuroasa Merita citita.

Odata, la serviciu, am dat de o colega nervoasa la toaleta . Iesise din cabina, isi netezea fusta si bombanea:
“Stii bancu’ ala cu Itic?”.

N-am stiut daca vorbeste cu mine, asa ca am mormait incert, in asa fel incit, la o adica, sa reiasa ca eu de fapt cintam. A continuat si m-a scapat astfel de
propria-mi mutra buimaca:
“Cica se ruga Itic toata ziua la Dumnezeu: da, Doamne, sa cistig la loterie! Ajuta-ma, Doamne, sa cistig la loterie, hai, Doamne, zau, de ce nu ma ajuti si pe mine sa cistig la loterie?! La un moment dat, Dumnezeu, agasat de atita vaicareala, se repede la el: ma, Itic, pe cuvint ca te-am auzit si m-am straduit din rasputeri, dar te rog frumos, ajuta-ma si tu putin: joaca la loterie!”.

Am hahait cu ea un pic, dar asteptam legatura dintre banc si motivul reuniunii noastre private. A continuat: “Asa si eu, draga: tocmai am facut acum un test de sarcina care, normal, mi-a iesit negativ. Am plins ca proasta, cu fundul pe colac, fiindca ma screm de vreo patru ani sa ramin gravida si degeaba! Dupa aia insa, brusc, mi-a bubuit mintea ca de la ciclul trecut n-am mai facut sex, de fapt! Ca eu cu barbata-miu nu ne intilnim decit 8 minute pe zi, dimineata. Si, desi el n-are nevoie decit de patru minute pentru un act sexual, eu tocmai atunci nu pot, fiindca imi fac parul cu drotul, pantofii cu crema si botul cu ruj.”

Verifica-ti agenda, am putea sa ne vedem azi la 1.45 sa luam lunch-ul si sa facem un copil?

Ma uitam la ea cu ceva ce fusese pina de curind admiratie, dar deja nu mai eram sigura: femeie de cariera, obsedata de promovare, leafa, autoritate si performanta. Vorbea jumate-n engleza, jumate-n romana, cum se poarta acum, era toata numai taioare, promousan, targhet, auaernes, marchet, pablic-rileisans, plening, risarci, fidbac. Dama spirt, cu parul prins ca madam Ecaterina Andronescu-Abramburica, era deci colega-cea-fara-de-cusur, carierista care se temea doar de bomba atomica si de barbatii care cred ca femeile sint inferioare.

Avea un sot manager, care-si facea al doilea doctorat si chelise prematur din cauza studiului napraznic si ambitiei de a fi sef. Aveau bani, lucrau in multinationale, umblau numai cu nara pe sus, trosnea mindria-n ei. Dar n-aveau copii… Asta lipsea din tabloul perfect. Cind au implinit 30 de ani au facut consiliu de familie, cu parinti si cu socri cu tot, si au decis sa aiba un baiat si o fata, neaparat in ordinea asta. Cind au implinit 34, s-ar fi bucurat sa aiba si-un pechinez, numai ca progamul lor de lucru era deja un pact cu diavolul. Ea se scula la 7 si pleca la 7.42 cu Renault-ul, el se scula la 7.34 si pleca la 8.02, cu Volkswagen-ul. Seara, ea venea la 9.10, comanda pizza, ii lasa si lui o felie rece, se culca, la 10.45 venea si el, minca uscatura. Apoi se strecura in pat linga ea, dar n-o trezea niciodata pentru sex, fiindca el trisa, seara nu facea dus, nu mai avea timp. Facea doar dimineata.

Ea vazuse-n filme cum femeile de cariera isi faceau test de sarcina la WC-ul firmei, deoarece acasa nu mai aveau timp. Ceea ce uita ea de fiecare data era ca numai din ovulul ei nu se putea isca nici un fat, mai trebuia si ceva de le el, parca. Dar el avea de invatat ca s-ajunga docent, ea avea de ajuns cea mai sefa si de cistigat bani. Copiii nu apareau, iar cuscrii faceau deja consilii numai intre ei, hotarau ceva, insa rezolutia raminea nerostita, telefonul tinerilor suna degeaba, iar la celulare nu raspundeau, erau in miting.

Pe ea, ovulatia o prindea numai in brainstormingul pentru campania de relansare a brandului. Iar el tot nu stia ce e aceea ovulatie, desi pe vremuri, cind erau studenti si obisnuiau sa mai si traiasca, ea ii desenase doua ovare si niste puncte pe care le inghesuiau alte puncte, cu coada.

Femeile s-au opintit citeva secole sa ajunga egale cu barbatii, iar acum nu mai stiu cum sa scape de acest groaznic privilegiu. Muncim ca niste timpite, ii multumim patronului ca ne da sansa extraordinara de a lucra si-n weekend, ca sa ne afirmam si sa ne tinem de deadline. Sefii pleaca de vineri la prinz si-i mai vezi luni dupa-masa, cind se deseapta din mahmureli de cinci stele.

Timp in care ai deosebita onoare de a le tine locul, ca de-aia ai dat atit din coate si-ai facut ulcer de cind maninci numai kebab in chifla, la serviciu, ca sa ajungi femeie de nadejde. Firma te-a rasplatit cu doua dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tau personal. Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook si Power Point, cosmarul ti-e impicatit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie “urgent”, “campanie”, “scheme”, “rapoarte”. In somn, butonul Delete nu merge, nu scapi de patratici si te trezesti tipind. Nu pentru ca te innebunesc folderele, ci pentru ca e deja 7.30 si la 8 trebuie sa fii la firma si-ai dormit strimb si-ti sta bretonul ca o bidinea.

Scuza-ma, te las putin pe fir, ca ma cere unul de nevasta…

Munca e buna numai cind ti-aduce un franc cinstit in buzunar si, mai ales, iti da si ragazul sa-l cheltuiesti. Sistemul suedez prevede ca trebuie sa ametesti muncind cinci zile pe saptamina si sa ametesti in bar doua zile pe saptamina. Asta e raportul minim rezonabil.

Carierismul e plasmuirea bolnava a unor filme imbecile de la Hollywood, care insinueaza ca o femeie poate face orice, daca vrea ea: ajunge imediat director executiv, naste trei pui vii pe care ii hraneste cu lapte praf, sotul o iubeste lesinant, desi o vede cam sase ore pe saptamina (sau poate tocmai de-aia), iar el, desi e neurochirurg sef la Memorial Hospital, nu e stresat deloc, face mincare la copii, spala vase si-o asteapta pe ea cu masina la firma, seara. Pardon, noaptea. Nu se stie cind opereaza el pe creier si mai face si lectii cu aia micii, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri si de convins opt clienti sa investeasca.

Femeile care au vazut-o pe Diane Keaton in “Baby Boom” se lasa drogate de gindul inept al unui perpetuum mobile. Au senzatia ca se poate orice. Ca sotul, copilul, ciobanescul german si siameza asteapta oricit, ei latra la unison cu mindrie ca au o directoare in familie.

Cind ambii soti muncesc deopotriva, ajungi sa le intelegi masochismul, pina la urma. Pericolul dospeste abia cind femeia de cariera are acasa un inginer care scapa la 4.00 de la uzina, apoi vrea mincare cu sos, maieuri cit de cit curate si putin sex. Muncind ca o disperata ca sa nu cumva sa fie promovata alta in locul ei, la o adica, femeia se inscrie deja la divortul part-time si faciliteaza hirjoana extraconjugala a barbatului constrins de hormoni.

Cind constati ca fetita ta ii spune “mama” soacra-tii (care nici nu te-a vrut de nora, fiindca nu pareai gospodina si uite ca stia ea ce stia) si biziie ca pe bona o iubeste cel mai mult de pe lume, e cam tirziu sa-ti dai demisia. Copilul nu intelege ca tu crapi muncind ca sa aiba el garsoniera-n Bucuresti cind termina liceul (daca l-o termina, ca tu n-ai timp sa-i verifici lectiile). Copilul vrea sa stai linga el, calda, pufoasa, atenta, sa simta dragostea ca pe o perna de plus. Dar tu, care-ai raspuns la celular si-n clipa cind te cerea ala de nevasta, si i-ai spus lui “da”, acoperind o secunda telefonul cu palma, apoi te-ai scuzat din gene si ai continuat sa vorbesti cu seful de sectie la telefon, nu prea intelegi cum vine chestia asta cu renuntatul la cariera de dragul familiei.

Mircea, fa-te ca traiesti!

Apropo, cind ti-ai inchis ultima data telefonul, ca sa vezi un film fara sa te deranjeze nimeni? Nu e cazul, ca pe vremea cind ai vazut tu ultimul film inca nu se inventasera telefoanele cu On si Off, erau numai fixe cu roata si fir cirliontat. Vasazica: ultimul film vazut a fost un documentar despre bursa din Tokyo, ultima carte citita a fost “Notiuni de introducere in cibernetica”, ultima iesire in natura a fost pe ierbuta de la Romexpo, cind ti-a venit delegatia din Danemarca, ultima data cind ai gasit alimentara deschisa in drum spre casa inca se gasea nechezol, la taclale cu prietenele stai numai prin mesaje pe robot si odata i-ai facut uneia o confesiune prin fax, inca ii cumperi copilului haine cu doua masuri mai mici, fiindca atit purta cind te-ai angajat, ultima data cind ai fi vrut sa faci sex aveai ciclu, iar ultima data cind ai facut sex te-ai inhibat, fiindca uitasesi sa-i spui ceva contabilei.

Nu i-ai mai spus barbatului din viata ta “te iubesc” de-o vesnicie, nici n-ai avea cum, ar suna ca dracu’, ar trebui sa i-o suieri in timp ce-ti tai pielita de la unghii, imediat dupa ce-l ameninti sa nu cumva sa uite sa-ti cumpere tampoane cu aripioare si adeziv, ca-ti vine sigur diseara sau miine.

Am chiulit si-am sa chiulesc cu voluptate de la munca, intotdeauna.
Chiuleste si tu, salveaza-ti viata, femeie! Atit cit se poate. Ia bunul simt, in doze homeopatice. Sa stii numai tu.
Cele mai frumoase petice de viata le-am capatat fugind de raspundere.
Cea mai buna bere pe care am baut-o in viata mea n-a fost la Praga, ca lumea buna, ci in Herastrau, cind o taiasem de la sedinta de redactie, lasind vorba ca mi s-a spart teava de calorifer si m-au chemat vecinii sa string apa.

Mi-a ramas in cap (si mie, ca atitor altora) gafa de la TVR, de la Revolutie, cind habar n-aveau ca intrasera deja in direct, si cineva i-a zis lui Dinescu:
“Mircea, fa-te ca lucrezi!”.

Si Mircea a ascultat. Si a ajuns departe. Pina cind vom pricepe omeneste tilcul acestui indemn vital, vom continua sa ne prefacem ca traim.

In diminetile de duminica taragotul imi imbie auzul

M-a lovit dragostea de populara in dimineata asta, de 1 ora ascult numai sunetul dulce al taragotului si sunt tare bine dispus. Plec la gratar, pana ma intorc sa va moderez comentariile :) va las sa va incantati si voi auzul.

Dumitru Farcas si compania

Conferinta indienilor de pe net

Urmatoarele ii apartin in totalitate lui Sebi, un bun prieten de-al meu, om care nu bea, nu fumeaza si nu se drogheaza. Va las sa savurati si astept parerile voastre in comentarii.

Te saluta CeaiNiK Negru
Mare vraci al NATurii virtuale
Desi spyware-ul si troian-ul …
– … stai un pic ca ma chema bufnita culorii apusului care anunta maine soarele, sa ma uit la conexiunea burlanului de internet si ma intorc la conferinta indienilor de pe net.

Vulturul cu borcan a disparut azi toata ziua si cred ca a cutreierat calare pe Download Accelerator prin padurile stufoase ale severelor stramosilor, care si azi mentin stiinta stramosilor, dar sunt si zone bantuite de spiritele spyware, de temutul worm, sau devastaorul virus.
El se arata foarte tacut, desi i-am spus cand se vede inconjurat de frigul preeriei http//error//404, sa trimita un SMS cu fum sau sa navigheze cu piroga pe raul sigur al marelui canion unde zidul de foc il va apara de inghetul troianului, care poate sa iti inghete tot torrentul pe care urca somonul, neobosit pana la locul de izvor al datelor primordiale in format FAT32 sau cum au venit fetele palide si au
incercat sa ne indeparteze de la credinta noastra aducand un zeu nou – NTFS, pe care noi nu l-am cunoscut asa bine.
Armele lui erau extrem de puternice, si rugaciunile in jurul focului si procesiunea de spargere PASSWORD se termina cu un sec raspuns ACCES DENIED
– Ba eu am impresia ca am vazut atatea poze ca m-a apucat scrisu
Fetzele palide si-au dovedit necinstea si fatza de zeul lor chiar si in marele Fort Microsoft, care se afla la est de preeria batuta de vanturile line ale domeniilor ftp, si fragilul html, xml si nici spiritele stramosilor nostri Z80 si COMODORE 64 nu mai pot sta in calea invaziei.

Ne punem sperantzele in vlastari tineri ai tribului cum este AMD, care a devenit dupa trecerea testului de foc 64 biti un razboinic tacut rece, nu mai este ca in tineretea lui la 32 cand se incalzea la coborarea pe valea magistralei Ultra-ATA 133, acum urca si coboara pe Serial ATA, merge pana la hotarele Northbridgeului.

Scaun rupt, aliatul de nadejde in lupta impotriva codurilor, parolelor, puse fara nici un drept si nici un sens asupra pamanturilor noastre mai mult sau mai putin fertile depinde de bunatatea zeilor care conduc torrentele, torente care nu trebuie sa scape nevazute, caci in ele se poate ascunde raul naturilor, si pana de corb negru stie ca a contactat odata gripa aviara Jeefo.win32 noroc ca vracii de la Washinghton si UE, nu l-au formatat eutanasiind-ul, cum au patit intro tara de peste mari si tari din salbaticul est indepartat locuit de niste piei albe care si-ar fi dorit sa fi locuit in Congo’lu Mobutu deoarece acolo in Congo la ora doua zilnic aveau dus gratis asigurat, bananieri si cu maimutze, si bineinteles in cocotier antena de satelit orientata pe directia ASTRA 328.231GHz banda E (ACASA
TV), si nu exista plati, impozite, intretinere …

Zori noii ere de procesoare pentium si amd, tocmai au rasarit, iar CeaiNiK Negru a aparut calare pe falnicul lui cal DownloadAccelerator ca sa se intalneasca la Marea Stanca Unix, unde conform datelor arheologice din fisierele .txt, se pare ca acolo s-a renascut Linux, miticul Pinguin, care a calcat sub talpa lui cioburile albastre ale ferestrei, asa ca …

De fapt vorbeam de CeaiNiK Negru, el a plecat sa se intalneasca cu iBriK’ Indoit, din tribul vecin, care avea o rana veche in suflet – era manelist.

Cei doi trebuiau sa cheme spiritele stramosilor spre a vedea viitorul si a alege corect, pinguinul le-a zis ca are o gramada de chestii faine, dar cu jocurile sa o lase mai moale ca apoi nu mai fac nimic, si campurile northbridge din tinutul AMD se vor usca si vor deveni pustii, iar tribul cu cat va fi prins in luciile mreje ale placilor cu SLI si a 3a generatie de pixel shader, va fi sclav al fetelor palide din statul vecin EA GAMES care se extinde asemeni ciobului de geam din Fortul Microsoft, si ii va duce in sclavia serial numberului, si numai cu crack-ul mai evadeaza daca au la ei o unealta indiana veche, numita Daemon tools, in unele cazuri fetzele palide sunt lacomi la bautura si puteau folosi si Alcool 120%, si
merge bine, numa ca ocupa un pic mai mult (pragmatismul este foarte important).

Cei doi au pornit repede pe cararea ingustata dar foarte abrupta a magistralei Serial ATA 2, si mai repede decat se asteptau l-au intalnit pe PanaDePiatra, care era pe platoul doi al HDD-lui si inspirat ca liderul MISA (Gregorian Bivolaru) de aurora torrentelor formate din cristale fine de bitzi cioplea pe suprafata platanului, formatat NTFS, niste desene in limbajul de operare Geamu’PiX SF2, un update adus de Tornado Torrent tocmai din forturile fetelor albe, dar datorita oboselii a scapat ciocanul cu cap magnetic facut din pamanturi rare, si era sa provoace un bad sector de 300 de kilo in file alocation table.

In fata acestei grozavii CeaiNiK Negru si cu iBriK’ Indoit s-au oprit, s-au uitat unu` la altu` si si-au spus din priviri “Zeii sunt de partea noastra, ne-au dat semnele cerului in constelatia Bit-a-aparut-Cometa, avem semnele raului unde uTorrent ne aduce hrana sufletului nostru, Tornada preeriei care spulbera prin forturile fetelor albe, sau pe verdele Azureus”

In fata acestor pericole fetele albe au inceput sa se mobilizeze, sa aduca armate de avocati prin salile de tribunale ale tarilor civilizate, sa nu il uitam pe Napster (odihneasca-se intre biti), pe Kazaa si alti razboinici care au imbogatit campiile magnetice ale hardurilor si folia de aluminiu a CD-ului.

CeaiNiK Negru a descalecat de pe calul DownloadAccelerator, a pornit incet dar sigur si fara sacadari spre portul LAN, de unde a plecat cu o piroga spre vastul fluviu al Internetului.

Daca ati avut rabdare sa cititi pana la sfarsit, ce ziceti, sunteti in stare sa aberati la fel de mult fara ajutorul suplimentelor … de orice fel ?