Hărţuirea este un tip de violenţă rece, perfidă, ipocrită, uneori invizibilă practic, pe care o persoană o poate exercita asupra alteia. … Harţuitorul dacă se simte ameninţat şi deţine puterea, vă va ataca, iar scopul său este de a vă face să dispăreţi din firmă. … Ştie că într-un interval mai lung sau mai scurt veţi solicita, până la urmă, un concediu de odihnă sau chiar veţi demisiona. Hărţuitorul îşi zăpăceşte victima în aşa măsură, că aceasta ajunge să se îndoiască de propriile trăiri şi sentimente.

Art. 8 alin. 1 din Codul muncii prevede că relaţiile de muncă se bazează pe principiul bunei credinţe, ceea ce înseamnă că toate acţiunile angajatorului trebuie să urmărească îndeplinirea scopului bunei funcţionări a unităţii. În nici un caz, acţiunile conducătorilor nu trebuie să vizeze lezarea personalitatii si/sau a integritatii morale şi profesionale a unui salariat.
De asemenea, conform art. 39 alin. (1) din Codul muncii salariatul are dreptul la securitate şi sănătate în muncă. Este de forţa evidenţei că în sfera acestui drept se include sănătatea şi securitatea atât fizică, cât şi cea psihică.
În temeiul acestui text de lege, angajatorul este obligat să ia toate măsurile pentru ca prin acţiunile sale salariaţii să nu fie afectaţi psihic de mediul în care lucrează.
Protecţia sănătăţii psihice a salariaţilor este reliefată în existenţa unor sporuri menite să compenseze salariaţii care lucrează în medii stresante: ex. sporul de suprasolicitare neuropsihică acordat profesorilor, magistraţilor etc.
În acest context, trebuie să intre şi protecţia psihică a salariatului împotriva abuzurilor angajatorilor printr-o serie de măsuri aparent neutre, dar care, în realitate, având în vedere caracterul lor continuu, urmăresc un singur scop: eliminarea salariatului incomod.

Acest tip de acţiune al angajatorului a fost identificat în psihologie şi denumit hărţuire morală (mobbing).
În multe ţări, având în vedere efectele devastatoare pe care hărţuirea morală le are asupra integrităţii şi sănătăţii fizice şi pshice a subiectului supus hărţuirii, hărţuirea morală a fost incriminată, fiind pedepsită cu închisoare.

În ceea ce priveşte noţiunea de hărţuire morală, în literatura de specialitate se arată că „Hărţuirea este un tip de violenţă rece, perfidă, ipocrită, uneori invizibilă practic, pe care o persoană o poate exercita asupra alteia. … Harţuitorul dacă se simte ameninţat şi deţine puterea, vă va ataca, iar scopul său este de a vă face să dispăreţi din firmă. … Ştie că într-un interval mai lung sau mai scurt veţi solicita, până la urmă, un concediu de odihnă sau chiar veţi demisiona. Hărţuitorul îşi zăpăceşte victima în aşa măsură, că aceasta ajunge să se îndoiască de propriile trăiri şi sentimente.”

„Hărţuirea morală se derulează în general în mai multe etape:

* alegerea victimei (în general nu este un grup ci o anumită persoană),
* condiţionarea ei (victima trebuie să devină receptivă),
* destabilizarea ei (victima nu înţelege ce i se întâmplă: comportamentele persoanei care hărţuieşte nu sunt logice şi, oricum, explicaţiile sale sunt iraţionale)
* culpabilizarea victimei (individul hărţuit începe să îşi imagineze că are o parte din vină pentru suferinţa sa),
* destructurarea victimei (persoana care hărţuieşte şi-a atins obiectivul: victima a demisionat sau s-a îmbolnăvit grav).”

Nu există un profil psihologic standard al victimei, ci mai degrabă, situaţii de muncă, situaţii care favorizează hărţuirea morală. Respectiv, acolo unde stress-ul este deja mare, unde sistemul managerial are prea puţin respect faţă de indivizi sau acolo unde solidaritarea între salariaţi e slabă. … Hărţuirea afectează în mod preferenţial persoanele atipice… între 3 şi 10% dintre angajaţi cad victime hărţuirii … ”
Hărţuirea este una dintre cele mai dure manifestări agresive care pot să apară la locul de muncă. Acest tip de agresiune poate să apară indiferent de domeniul de activitate.
Hărţuirea morală la locul de muncă are în vedere un comportament irational, repetat, fata de un angajat sau grup de angajati, constituind un risc pentru sanatate si securitate.
Hărţuirea morală la locul de muncă poate sa implice o exercitare greşită a unei funcţii sau abuz de funcţie, faţă de care persoanele vizate pot intampina dificultati în a se apara.
Pentru victimele hartuirii morale, consecintele pot fi semnificative mai ales din punct de vedere medical.

Continutul acestui post este preluat din excelentul “Manifest pentru demnitatea ziaristilor“, un articol care prezinta un mic fragment din realitatea murdara in care traim, scris de domnul Cristian Botez. Mentionez ca toate drepturile de autor ii apartin.

De ce mi-am permis sa postez aici acest fragment ? Va voi spune la sfarsitul acestei luni.